Întreabă-te...

Am străbătut câmpii amețite de trecerea timpului, cu iarbă prea aurie și prea rară, mai rară decât promisiunile sincere.
Prea multe ploi reci și vânturi nebune am simțit, pentru ca azi să știu cât îmi lipsesc.
Oare suntem atât de orbiți încât nu vedem ce strâmb ne coasem viața, singura haină pe care o vom purta în mormânt și singurul jurnal rămas celor dragi?
Într-un haos fără început și fără sfârșit, etern legat de mâna mea, am văzut cum toți își petrec zilele atât de sărac și lipsit de speranță, încât uneori cred că sunt doar niște crengi uscate. Mărețul Soare, seninul Cer nu mai luminează suflete, ci întunecă mințile. De ce nici măcar când sunt doar ei, goi, nesiliți să se prefacă, fără așteptări, nu sunt sinceri? ....am ajuns la o mie de concluzii...Sunt unii care au sufletele atât de sărace, de goale...înlănțuite undeva în adâncul inimii...alții pretind să își fi umplut sufletele cu mii de dorințe...alții caută fericirea...alții se intreabă, cum mă întreb și eu acum. De ce să irosești 86.400 de secunde în fiecare zi purtând o mască, când poți fi mai sincer decât cea mai pură picătură de rouă?
Îmi e dor de zilele în care speranța și iubirea erau cele mai bune arme ale vieții...

Corăbii cu amintiri și vise...

Gânduri, amintiri, vise, dorințe...
Corăbii cu gânduri și amintiri despre trecut și cu gânduri și speranțe de viitor...
Unde sunt gândurile și amintirile despre trecut?
În cală, dându-i corabiei greutate dar și stabilitate.
Unde sunt gândurile și speranțele de viitor?
Pe puntea corabiei dându-i curaj pentru a merge mai departe.
Îmi imaginez, uneori, oamenii asemeni unor corăbii care au amintirile în suflet și în minte și care le dau stabilitate uneori, alteori le îngreunează drumul cu greutatea lor. Dar, tot ei, oamenii au speranțe care îi fac să își dorească să meargă înainte, să navigheze pe marea vieții printre obstacole, stânci, piedici dar și printre vise, dorințe...șanse...

Thoughts become things???

In French, you don't really say "I miss you". You say "tu me manques" which is closer to "you are missing from me". I love that "You are missing from me". You are a part of me, you are essentinal to my being. You are like a limb, or an organ, or blood. I cannot function without you!

Vreau doar să crezi...

Se prea poate ca noi doi să fim o singură culoare și să ne căutăm prostește printre oameni...
Îmi simt sufletul încărcat...lasă-mă să fiu în gândurile tale, să îți îndrept pașii spre mine...Lasă-mă să te iubesc împreună cu băncile goale, cu vopseaua care stă să cadă..
Dacă în sufletul tău plouă, lasă-mă să intru, să iau durerea picurilor nătângi și să o arunc în mine.
Lasă-mă să țin în plămâni mirosul tău, în ochi culoarea ochilor tăi, în gând, amintirile tale.
Lasă-mă să îți iau trecutul în vene și iubirea să o opresc pe buze...În mâini, lasă-mă să-mi așez capul, în căușul lor, strânge-mi gândurile în unul și oprește-mă să-mi fie dor...
Lasă-mă să îți sărut fiecare deget și pune-ți palmele ușor pe pieptul meu, în stânga, simte inima mea zbătându-se amarnic pentru tine. Ia-o de acolo, sărut-o și spune-i tu când să bată, când să se oprească. Urmează-i liniile încâlcite și pune-o lângă a ta, leagă-le strâns...
Oprește-te din tremur și lasă-mă să te sărut, lasă-mă să te iau de mână...să mă apropii tot mai mult de tine...
Lasă-mi iubirea să-ți curgă pe degete și grăbește-te să o oprești cu buzele.
Dacă ți-e greu și simți că o să cazi împreună cu frunzele ciobite de vânt așază-te lângă mine, lasă-mă să te îmbrățișez și să te țin în brațe. Lasă-mă să te duc în sufletul meu, să te încălzesc cu trupul meu..Oprește timpul și ia-mă cu totul, pentru totdeauna. Vino aici, căci eu te voi aștepta oricât.
Îmi voi lungi brațele pentru tine și voi înghesui în suflet atât de multă iubire încât să te ucidă.
Dacă ți-e greu, nu uita că eu sunt aici și voi rămâne mereu pentru tine.
Nu uita că mor și renasc încercând să te găsesc. Nu uita că sunt nimic fără tine.
Că mi-e dor chiar dacă Dumnezeu m-a purtat din haos în haos. Eu tot rezist pentru tine. Îl voi ruga pe Dumnezeu să-mi schimbe nemurirea pe-o clipă cu tine. Să mă oprești atunci și să-mi dai din clipele tale...măcar trei în care să te sărut, să-ți spun ce simt și să te iau cu mine spre nadir...
Voi fi aici pentru totdeauna...Închide ochii...vezi? Sunt acolo...

Ce ne spunem când nu ne vorbim...

"Când aveam trei ani, am întrebat-o pe mama de ce nu poate inima mea să bată o singură dată. Și mama mi-a răspuns: dacă ar bătea o singură dată, n-ar mai exista golurile dintre bătăi. Și de ce aș avea nevoie de golurile acestea, am întrebat-o apoi. Și ea mi-a răspuns: pentru ca într-o zi, cineva să vină și să le umple"

"Fiecare are un sens. Până nu și-l descoperă este veșnic nefericit."

"Uităm ca suntem niște particule de praf aruncate prin Univers și că drumul spre frumos tot în groapă se sfârșește. În tot acest mister care se numește viață, avem o singură certitudine: sufletul. Este singurul pe care merită să te bazezi."

"Oricât de puternici am fi, iubirea ne copleșește atunci când se prăbușește în noi. Căci niciodată un om care iubește nu va fi în stare să explodeze în exterior. Răul este al lui, al sufletului și se întâmplă în tăcere. Suferința din iubire nu se împarte."

"Dacă vrei cu adevărat să trăiești ceva, trăiește și peste mine, și peste ceea ce te-aș ruga eu. Dacă vrei să te oprești, o faci pentru că vrei tu, pentru că alegi să nu mă rănești, să nu aduci între noi o durere meschină, inevitabilă, umană și pentru că voiajul nostru este mai puternic decât satisfacția unei croaziere temporare."

"Fericirea nu este un obiectiv pe care îl atingi și gata. Fericirea trebuie întreținută și se poate pierde în fiecare secundă. Dacă o dobândești la un moment dat, asta nu înseamnă că o păstrezi definitiv oricum..."

"Nimeni, în afara ta, nu te cunoaște mai bine. Nu are de unde să știe ce te doare și ce nu te doare. Poate, dacă ai noroc, să te intuiască, dar atât. Și totuși, nu poate să știe dacă acolo unde calcă este cărare de munte printre stânci sau printre flori.."

"Este atât de frumos ceea ce trăim, încât nici nu îndrăznesc să vorbesc prea tare despre asta, să nu sperii frumusețea. Frumusețea care mă îmbată. Din cauza ei uit cine sunt. Știu doar că te-am găsit și că nu aș vrea să te pierd niciodată. Tot ceea ce trebuie să se întâmple se întâmplă. Să fim doar treji, să o primim..."

"Suntem tare caraghioși când ne certăm. Semănăm cu doi cocoși. Și nici măcar nu ne certăm pe ceva serios. Întotdeauna ne certăm de frică. De frica de a nu ne pierde. Să nu crezi niciodată ce îți spun. Să crezi doar ceea ce simți. Nu întotdeauna vorbele conțin adevăr."

"Dacă unul se duce în larg și nu știe să se întoarcă, celălalt este dator să-l recupereze. În iubire, nu abandonezi..."

"Iubirea este singura care te determină să te schimbi, să-l pui pe celălalt înaintea ta și să trăiești prin el, nu prin tine..."

"Vreau să iubesc tot ceea ce știu că ești și tot ceea ce urmează să aflu..."

Aș vrea...

Aș vrea...să vii fără să îți cer...să nu pleci fără să fiu nevoită să te rog...Aș vrea să nu-mi mai fie dor...aș vrea să-mi zâmbești în fiecare zi...să mă cuprinzi în brațe când te văd...să uit de mine când mă privești...să nu îmi fie teamă să visez...Aș vrea să ne ascundem cu capul în nori visând...să ne iubim cu picioarele pe pământ..trăind..

N-AM TIMP!

Trăim pe fugă, mâncăm pe fugă, iubim pe fugă, dormim pe fugă. Între dimineață și seară, e sprintul. Ne trezim că trec anotimpurile peste noi..Apropos..e primăvară demult...Anii fug și ei..Ne ardem viața în birouri rigide, în zgomotul tastelor și al aparatelor de aer condiționat, închiși în calculatoare despre care ne amăgim că ne-ar fi ferestre spre lume..

Visăm pe Google, râdem pe Facebook, ne dăm întâlnire pe mess. Ne trăim iubirile în sms-uri și ne amăgim c-am fi fericiți. Ne culcăm cu știri și talk-showuri, ne trezim la fel, cu iluzia cunoașterii. Îi sunăm pe cei dragi în grabă, poate din automatism, ca apoi sa-i repezim, aruncându-le în față arogantul "N-am timp!"

Discuții, telefoane, nervi, resemnare, evadare. Evadare? Alergăm în sprint spre vacanță. O săptămână, două..Pauză de respirație, niciodata detașare, însă, chiar așa! când ți-ai închis ultima dată telefonul? Și-apoi...o luăm de la capăt, mai înverșunat. Crispați, hulpavi, avizi de viteză. Până la următoarea pauză. Și tot așa. Roboți rigizi, prizonieri în propriile vieți. De parcă dacă ne-am opri, am pierde TRENUL.

Pierdem esența, căci niciodată N-AVEM TIMP!

Citim titluri, dar uităm poveștile.

Ca să faci parte din lumea aceasta trebuie să ții pasul cu ea. Ăsta e prețul pe care îl plătim cu toții.

Uneori, simt nevoia să-mi cer timpul înapoi. Dar...N-AM TIMP! să fac asta. Trebuie să fug, acum. 

Undeva, cineva ar putea să mă lase în urmă...

Femeia..

Femeia nu caută bărbatul perfect. După atâtea dezamăgiri și vise frânte a înțeles demult că perfecțiunea nu există. A realizat că nu are nevoie de un om superficial, are nevoie de un suflet cald, de respect și dragoste pură.. Femeia pe care o iubești te-a ales pentru că îi vrei binele, pentru că o protejezi, pentru că i-ai descoperit complexele și în ciuda tuturor, ai rămas. Dintr-o mie de flori, ai ales-o pe ea, cea mai plăpândă.

De ce o iubești?

Pentru că plânge ca un copil în brațele tale, pentru că te caută în miez de noapte, îți caută buzele, te surprinde cu gesturi mici. 

Îi iubești naivitatea, acel mod în care te privește, adori modul în care zâmbește.

Ea ți-a dezvelit sufletul din prima clipă. Fiecare femeie citește în ochii unui bărbat într-o secundă. Pagini pline de lacrimi, femei trecătoare, iubiri importante, frică și dorință. Femeia înseamnă instinct...

Cum să adorm?

Aş vrea visând, să caut nemurirea 

pe seară, să m-acopăr cu iubirea, 

când voi închide ochii, îmbrăţişez chemarea 

când ştiu că-n noapte-ajungi... cu alinarea. 

cum să adorm? când sunt cu tine-n gând... 

adie vântul stele dezmierdând…

parfumul tău pe buze-i presărat

când îl respir... să ştiu că n-am visat.

iubire candidă şi linişte-i în tine 

şopteşte îngerul... că o să vii la mine

şi împreună să pornim spre-acel destin

în lumea noastră să zburăm, că-i fără chin...

voi colinda să te-ntâlnesc iubire

perind pe-acest pământ, că e sortire

şi caut ce-i al meu şi mă aşteaptă

bătând de voi putea, în orice poartă...

îţi caut sufletul încununat cu har

noian de doruri vreau să le presar...

te-oi alinta scriindu-ţi noi poeme,

ţinându-te în braţe cu sărutări serene...

de-oi fi tu cel ce-mi cântă-n viaţă versul,

vom împărţi-ntre noi tot universul...

cu-atâta fericire străbat acest mister

încât îţi dăruiesc şi partea mea de cer.

PATRICIA ȘERBĂNESCU

Pentru...

Pentru toți oamenii care nu ai reușit să îi iubești...
Pentru toți oamenii pe care nu ai reușit să-i faci să te iubească..
Pentru tot ce ai greșit cu sau fără voință..
Pentru alegeri care te-au dus la eșec..
Pentru tot ce ai spus rănind nemeritat..
Pentru tot ce nu ai spus, tăinuind..
Pentru tot ce ai făcut cauzând dureri..
Pentru tot ce nu ai făcut, renunțând la visuri..
Pentru tot ce nu ți-a reușit și pentru pierderi..
Pentru toate neputințele și slăbiciunile tale..
Pentru lacrimile vărsate, nemeritat..
Pentru furia pe care ai simțit-o, dorind să te răzbuni..
Pentru timpul irosit cu nimicuri..
Pentru naivitatea cu care ai iubit..
Pentru că ai fost cel mai aspru judecător al tău..
Pentru că te-ai torturat cu temeri și gânduri negative..
Pentru că ai uitat să te iubești pe tine însuți..
IARTĂ-TE!
Învață din toate și ia-o de la capăt: cu visuri noi, cu tine mai bun, mai curajos, mai puternic..mai iubitor..